duminică, 26 septembrie 2010

Pasi absenti


Te privesc cum stai suspendata
Deasupra patului zdrentuit,
Acoperit cu muschi si dor.

Esti contorsionata in plapuma
Ce iti mentine parfumul
Intr-o stare de somnolenta crunta,
Fabuloasa.

Mi-ai cerut intelegere
Si te-am inteles.
Mi-ai cerut timp
Si ti-am acordat.
Mi-ai cerut sinceritate
Si am fost sincer.

Acum, imi ceri imposibilul
De a deveni secundar in tot,
In iubire,
In intelegere,
In timp.

Dar ma intreb...
Cati ti-ar acorda atata timp
Si atata intelegere
Pentru un strop de iubire?

Te las sa dormi inconjurata
De buchete de parfum,
Suita pe piedestalul lui Venus din Milo,
Pictata de mana lui Michelangelo,
Si imaginata de mintea lui Dumas.

Eu o sa ies tiptil, in varf de degete chiar,
Din camera ta unde ne sarutam iarna,
Incalziti de vinul fiert,
Din camera ta unde stateam si ascultam
Valsul nostru inocent,
Din camera ta unde am plans amandoi
Unindu-ne obrajii uzi.

Ai sa imi zaresti pasii absenti
Si ai sa plangi de dor.
Insa eu m-am topit in toamna
Ce imi intelege inima.




3 comentarii:

  1. Buna ziua, dorim sa va facem o propunere comerciala! Daca sunteti interesat trimiteti un e-mail la office@falvorotarybids.ro

    RăspundețiȘtergere
  2. sunt topita dupa poezia asta....e absolut sublima....nu mai am cuvinte

    RăspundețiȘtergere